4. Paradox plin de sensuri

Am pornit in aceasta creatie de la gandul ca nu voi fi originala. Am fost indata de acord ca nu exista originalitate in esenta. Un paradox, dar traim intr-o lume paradoxala, a dualitatii, a relativitatii. Totul este relativ.

Raportandu-ma la esenta Adevarului despre care vorbesc aici, pot declara senin ca nu sunt prima care vorbeste despre el. Exista inaintea mea multi scriitori spirituali care au atins acelasi Adevar, unic, si care au scris despre el. Intr-o lume in care nu exista decat un Adevar, nu exista originalitate. Exista doar creativitate. Capacitatea creativa de a-l expune diferit. Metode diferite, stiluri diferite. Noutatea intervine in abordare.

Adevarul cosmic este doar unul. Dumnezeu este doar unul. Nu pot sa creez un alt Dumnezeu, pot doar sa spun felul in care eu il percep, il cunosc. Nu pot vorbi de un alt Univers, pot doar sa spun cum il vad eu.

Totul este legat de perceptii. Viata noastra este un sir de perceptii. Perceptiile sunt sustinute de capacitatea fiecaruia de a asimila o informatie, de a o insusi, de a o folosi in modul sau, de a o trai.

Intr-o lume a creativitatii nu exista tipare predefinite de urmat. In lumea creativitatii exista diverse forme de perceptie si implicit de manifestare. In aceasta lume nu exista modele de urmat. Noi suntem fiinte unice, identice in esenta dar diferite in manifestare.

Intr-o lume a posibilitatilor exista numai potential. Totul se reduce la potentialul personal de a receptiona o teorie/informatie, si creativitatea in aplicarea ei. EXISTENTA.

Traim intr-o lume a dualitatii si totusi constientizam doar o parte a monedei. Suntem spirit si materie. TRUP SI SUFLET.

Ne traim viata programand fiecare miscare urmatoare si totusi viata ne surprinde. GAND + EMOTIE.

Traim intr-o lume a limitarilor fizice, dar in revers nu exista limite in gandire, in visare, nici macar in actiune. LIBERTATE.

Aceasta este fascinatia universului in care traim. Traim intr-un univers in care uneori ne simtim neputinciosi, dar de fapt suntem atotputernici. PUTERE.

Traim intr-o lume in care deseori suntem coplesiti de greutati dar totusi gasim resurse sa mergem mai departe.VOINTA.

Traim intr-o lume a alegerilor constiente si totusi nu suntem constienti de alegerile noastre. CONSTIENTIZARE.

Certitudinea vietii este ca nimic nu este cert. Orice se poate schimba. Nimic nu este fix, totul este o continua miscare. EVOLUTIE.

Totul este un paradox si totul are un singur sens. ABSTRACT.

Aceasta este metoda mea. Plec de la idea ca in cel mai mare paradox gasesc de fapt sensul unic, incontestabil. Ideea mea sustine existenta dincolo de perceptie. Ideea mea face totul sa fie doar unul.

Eu. Fiinta mea. Universul meu infinit.

Inversez totul si in necunoasterea mea descopar totul.

Viata. De-asta suntem aici, sa ne cunoastem pe noi insine cat mai bine. Suntem aici ca sa ne ridicam la cel mai inalt potential al fiintei noastre. Suntem aici sa ne exploram potentialul infinit pe care il avem. Suntem aici sa ne reamintim cine suntem si sa crestem. In gand, in fapt, in stare de-a fi.

Suntem fiinte cu un potential infinit de evolutie si facem asta zi de zi. In fiecare zi evoluam, crestem. In fiecare zi descoperim aspecte noi ale fiintei noastre.

Cunoastem totul si totusi avem atat de multe de descoperit.

3. Start

M-am tot gandit toata ziua, cum sa-mi continui scrierea. De unde incep? De unde incep, am atat de multe lucruri de spus.
Cum sa fac sa-mi transmit mesajul astfel incat sa fie receptionat, inteles, de cat mai multa lume?

Mintea mea a fost tentata sa analizeze si sa creeze strategii etichetand cititorii ca fiind:
- Cei rationali, care au nevoie de date certe, concrete, stiintifice, pentru a crede, a-si insusi un nou concept, mod de a gandi, de-a fi.
- Cei emotionali care vor simti ca ceea ce spun eu are relevanta si chiar daca ar avea nevoie de informatii certe, vor cauta singuri mai departe documentandu-se.
- Cei necredinciosi, care nu cred in nimic, dar totusi ceva le capteaza interesul si revin sa urmareasca continuarea.
- Cei care nu stiu nimic dar sunt dispusi sa afle.
- Cei care cred ca stiu totul, citindu-ma isi vor reconfirma cunostintele.
- Cei care vor sa isi schimbe viata.
- Cei care nu vor sa-si schimbe viata, nu au puterea, curajul, dar totusi schimbarea este necesara si ii aduce aici in fata acestor randuri.
- Cei care vor sa stea pe loc.
- Cei care vor sa mearga inainte.
- Cei care merg odata cu fluxul, se lasa dusi de val.
- Cei care nu se cunosc. Nici nu vor.
- Cei care se tem.
- Cei care au curaj.
- Cei superficiali.
- Cei profunzi.
- Etc.

Pfiuuuu….cate si mai cate forme de a ne diferentia, separa. Cu cat gasesc mai multe diferente intre noi oamenii cu atat ma regasesc mai mult in fiecare. Ma recunosc in fiecare on pe care il cunosc sau nu, pe rand, grupat, simultan.

Asa ca, am hotarat: incep de pe pozitie de unicitate. Asta inseamna ca tot ceea ce eu cunosc deja, tu cunosti de asemenea. Asta inseamna o omogenizare a esentei fiintei umane, compusa din toate ingredientele prezentate mai sus si cele nementionate la un loc.

Asta inseamna ca tot ceea ce sunt eu, esti si tu, cel care imi citeste gandurile asternute aici. Asta inseamna ca eu cred in tine, tot la fel de mult cum cred in mine.

Asta te plaseaza pe tine aici, exact unde sunt si eu acum. Adica suntem unul si acelasi. Astfel, inlatur orice distanta, nuanta, forma, eticheta care ar putea interveni, bloca, intarzia, forta efectul mesajelor mele.

Suntem cu totii doar unul intr-un singur spatiu fara decor, fara timp, fara distante.
Un singur scop comun, sa invatam sa gestionam constient puterea creatoare cu care suntem inzestrati ca fiinta umana.

Daca eu, creator al acestei realitati v-as plasa pe voi cititorii mei, intr-un plan separat de al meu, v-as indeparta, as crea o distanta pe care mesajul meu ar trebui s-o parcurga pentru a ajunge la voi. Nu imi doresc asta, ci imi doresc o constientizare live.

Daca eu v-as organiza dupa specificul fiecaruia, ar insemna ca eu sa gasesc cuvinte si metode specifice fiecaruia astfel incat sa existe rezonanta la ceea ce eu scriu. Ar insemna sa incurajez o forma actuala a societatii in care traim de-a ne separa in functie de: rasa, nationalitate, varsta, sex, educatie, etc. Cu alte cuvinte ar trebui sa gasesc metode absolut supraomenesti de a-mi exprima un mesaj care sa fie suficient de complex si consistent astfel incat sa devina prioritar ca insemnatate in zona voastra de activitati, interese. Cu alte cuvinte ar trebui sa gasesc metode de a intra in realitatile voastre si sa va vorbesc acolo, in referentialele voastre care va separa de al meu, pe limba voastra.

N-am sa fac asta. N-am sa va consider diferiti de mine, n-am sa va plasez in alte timpuri decat mine, nici in alte spatii.

Practic va introduc pe voi intr-o noua lume, a tuturor posibilitatilor.

Suntem cu totii acum intr-o alta realitate, concomitenta si paradoxal paralela cu cea in care sunteti in fata ecranului in casele si vietile voastre, citind pe blogul meu.

Exista planuri paralele in care co-existam cu toti. Mintea umana are capacitatea de a crea si co-exista in mai multe realitati in acelasi timp. Daca dorim sa atribuim o valoare masurabila a acestei capacitati, putem accepta ca este viteza gandului care ne plaseaza si acolo si aici. Concomitent.

Dovada?

Sunteti in fata ecranului citind aceste randuri? Sunteti totodata conectat mental si la informatiile pe care eu le prezint aici, dar si la zgomotele din jurul vostru?

Voi, cu mentalul vostru, sunteti acum in 2 planuri, concomitent.

Acesta este punctul de pornire. De la aceasta descriere de realitate incepem sa exploram.
Exploram impreuna, cautam sa intelegem complexitatea fiintei umane, fara a o eticheta sau limita. Aici noi toti suntem inzestrati, noi toti suntem finite complexe, magice, infinite.

De ce am creionat acest plan? Poate este unica separare pe care o incurajez si recomand.

In acest plan al meu nu vreau sa existe EGO-urile noastre care limiteaza experienta fiintei umane de a EXPLORA. In acest plan nu vreau sa ne raportam la gandirea si informatiile, cunostiintele pe care le detinem fiecare dintre noi in acest moment, mintea noastra sceptica care cauta sa incadreze, masoare, eficientizeze. In acest plan, nu avem responsabilitati de care trebuie sa tinem seama, oameni care au asteptari de la noi. In acest plan nu exista timpul. Nimic nu ne spune exact cat dureaza orice.

Aici nu exista bine si rau. Aici nu judecam, ci doar observam, concluzionam, cream mai departe. Aici fiecare lucru are valoarea lui, nu exista un lucru mai bun decat celalalt, fiecare informatie/circumstanta/ caracteristica umana sau nu, om, este folositor si reprezinta un indiciu de a merge mai departe in aceasta calatorie.
Aici avem tot ce ne trebuie la indemana.

De incepe explorarea, desi v-am spus tot deja.

2. Puterea lui ACUM

Viitorul il decidem intr-adevar in clipa prezenta.

Noi vedem viitorul intr-un plan indepartat doar pentru ca nu suntem inca familiarizati cu infinitul, absolutul, cu puterea creatoare, acum, aici. Vedem viitorul intr-un plan indepartat pentru ca ne nemultumeste prezentul si evident ne dorim o desfasurare mai buna a lui. Atunci incepem sa proiectam: intr-o buna zi, voi fi acolo, unde voi face acel lucru, care-mi va aduce o anumita satisfactie, reputatie, ce ma va conduce mai departe, spre noi culmi a succesului, dezvoltarii.

Oamenii au principiul evolutiei in fiinta lor, asa cum sangele curge prin venele trupului, la fel avem si setea de cunoastere care ne iriga fiinta si ne mentine intr-o continua miscare. De cand ne nastem ne indreptam continuu inainte. Mersul este inainte, privirea este inainte, mainile le intindem inaintea noastra.

Unde este gandul? Inapoi. Mereu ne gandim la trecut. Ce-a fost bun, ce n-a fost bun. Unde am procedat bine si unde am gresit? Milioane de intrebari. Bun. Veti zice despre voi ca sunteti persoane analitice, rationale, cantariti pro si cons ca sa stiti exact ce aveti de facut mai departe. O analiza diferita a trairii in trecut si a ocuparii mintii cu milioane de intrebari va va spune ca ati pierdut enorm de mult timp intrebandu-va si facand supozitii. Timp pretios in care chiar puteati sa construiti ceva, si nu doar la nivel de gand, ci chiar in fapt. Acest timp scurs, daca ar fi fost comprimat intr-o clipa a prezentului, ACUM ati fi fost tot ceea ce ati gandit ca vreti sa fiti. Sunteti?

Cunoasterea si insusirea acestui concept absolut magic de creare a propriei realitati m-a facut sa ma opresc din facut planuri, supozitii, strategii, trasee. Credinta in ACUM m-a facut sa opresc sirul de intrebari, cautarea de certitudini si metode eficiente de a ajunge in realitatea pe care mi-o doresc, si m-a asezat, tacuta, oarba, muta in fata calculatorului. ACUM. ACUM se intampla realitatea pe care ti-o doresti.

Ce realitate mi-am dorit, va intrebati probabil.

Mi-am dorit o realitate in care sa imi urmez chemarea. Mi-am dorit o realitate in care sa transmit lumii din cunoasterea mea. Mi-am dorit o realitate in care sa pot atinge vietile oamenilor, sa le vorbesc despre frumusetea si magia vietii, sa pot contribui la schimbarea vietii lor in pozitiv. Acesta a fost gandul creator, plin de viziune, intentionalitate, emotie pozitiva. M-am vazut in aceasta realitate si m-am perceput ca fiind foarte fericita si implinita. Apoi am inceput sa caut…idei, inspiratie…metode de promovare…cum as putea sa fac? Toate metodele clasice, stiute au cedat rand pe rand, s-au prabusit precum niste ziduri construite din nisip. Nu m-am descurajat. Mi-am spus atunci: scopul meu este bun, in accord cu fiinta mea, doar calea de a-l infaptui am gresit-o. Sigur trebuie s-o iau pe o alta cale. Dar care? Le-am incercat pe toate. Nu vedeam nimic posibil. Ma navaleau numai ganduri negative: nu ai pregatire, nu ai renume, nu ai resurse materiale sa publici o carte chiar daca ai avea cartea, cine va vrea sa o citeasca, etc. O gramada de NU. Un talent deosebit de a distruge orice posibilitate. Si totusi vroiam sa scriu o carte, sa spun lumii intregi ce am constientizat eu, sa spun in gura mare despre incredibilul si magicul de a ne crea realitatea. Invatasem si intelesesem principiul creatiei. Si totusi mie nu-mi iesea. Detineam secretul dar nu stiam cum sa-l aplic. Cum? Cum functioneaza? Cum sa creez aceasta realitate in care eu sunt o scriitoare noua in bransa. Cum sa materializez aceasta dorinta de a-mi impartasi mesajele lumii? Cum sa fac?

Apoi m-a lovit. Fa-o. Fa-o ACUM.

Cum? M-am intrebat degraba.

Stabileste-ti scopul: aaa…pai sa o public. Atunci fa-ti mesajul public. ACUM.
Aaa..pai trebuie sa-l scriu. Atunci scrie-l ACUM.
Am nevoie de cititori. Cam cati? Cat mai multi. Exista ei? Da. Ai acces la ei? Da, prin internet, acces liber, GRATUIT.

Asta intrece limitele de conceptualizare al unei carti scrise si publicate. Prin natura spontana a raspandirii mesajului o face o altfel de carte, o carte vie care se publica pe masura ce se scrie.

Asta va face pe voi cei care cititi aceste randuri, sa fiti martorii unui eveniment spontan, sa aveti acces la o informatie, pretioasa, fara sa platiti, decat un pret al timpului si atentiei acordate. Asta va plaseaza pe voi intr-o realitate in care stati fata in fata cu autorul unei carti in devenire. Asta va face sa fiti primii care stiti. Pun pariu ca niciodata nu v-ati imaginat macar ca puteti fi aproape de un scriitor pe care doriti sau aveti curiozitatea sa-l cititi. Pun pariu ca toate precedentele, predefinitiile pe care le cunoasteti va spuneau ca trebuie sa asteptati tiparirea unui material, apoi promovarea lui, apoi distributia lui in locuri accesibile, apoi banuti in buzunar ca sa-l cumparati, si intr-un final si totodata un viitor destul de indepartat, sa-l fi citit.

De ce sa asteptam atat, si eu si voi? Intrebandu-ne si cautand metode…
De ce sa nu o facem ACUM?

Tocmai am spart tiparul clasic al scriitorului, tocmai ati spart tiparul classic al cititorului care intra in contact cu o scriere literara, neconditionat de o forma (carte), materie. Materia nu este limita si nici dovada unica sau exclusiva a existentei.

Asta inseamna CREATIE. Sa creezi pe traseu. Sa-ti vezi visul in fata ochilor, sa te bucuri de el pe masura ce-l construiesti, nu la capatul drumului. Puterea prezentului, puterea lui ACUM. Asta inseamna sa crezi in visul tau, si sa-l faci realitate.

Asadar, va invit sa-mi fiti martori de onoare la aceasta scriere ce mi-am propus la nivel de gand sa fie o carte despre puterea creatoarea omului, despre cum functioneaza ea, cum se materializeaza, cum ne plaseaza exact in locul in care ne dorim sa fim, cum putem gestiona CONSTIENT aceasta putere creatoare cu care orice fiinta umana este inzestrata.

Este zestrea noastra, haideti sa ne bucuram de ea.

Veti spune probabil ca este doar o alta forma pe care i-am dat-o unui concept existent. E doar un blog, pe internet ca mii de alte bloguri. Dar va inselati.

Este o carte vie care se publica pe masura ce este scrisa. Sunt mesaje calde transmise desupra limitarilor fizice, materiale, voi sunteti acum intr-o realitate pe care eu am creat-o. Eu si voi suntem in aceasta realitate impreuna.

Avand in fata scrierea mea, o faceti sa EXISTE. Citind-o, ii dati viata. Revenind, ii dati curs. Promovand-o, o faceti cunoscuta.

Sunteti CO-creatorii aceste carti.

O vom tipari. Cand vom ajunge la finalul mesajului ei. Acum, ea nu asteapta cerneala ca SA FIE, si nici rafturile librariilor ca sa se faca cunoscuta, si nici banutii ca sa fie cumparata.

Prin natura in care este creata, ea are deja succes.

EA ESTE, ACUM, AICI.CREATIA noastra.

1. Astazi imi decid viitorul.

Oamenii se tem de magie. De ce?

Dictionarul explicativ al limbii romane ofera urmatoarea definitie:
„MAGÍE, magii, s.f. 1. Totalitatea procedeelor, formulelor, gesturilor etc. prin care ar putea fi invocate anumite forțe supranaturale spre a produce miracole; practica acestor procedee, formule etc. 2. Fig. Putere irezistibilă de atracție, de fascinare; farmec, încântare.”

Ne temem de tot ceea ce este supranatural, ne temem de efectele pe care le-ar putea produce orice forma de magie, de fapt ne temem de capacitatea noastra de a gestiona un fenomen rezultat ca act al magiei. Un om simplu, care cunoaste puterea magiei devine un om puternic.

La acest moment oamenii care au putere, o exercita in beneficiul propriu, in detrimentul celorlalti. La acest moment oamenii care detin puterea, detin secretul magiei, si il folosesc impotriva umanitatii. Acesti oameni stiu ca noi suntem fiinte magice, creatoare si ne manipuleaza gandirea si emotiile pentru a crea in limitele impuse de ei. Nici mai mult, nici mai putin. Acesti oameni ne coordoneaza vietile. Ei sunt marii conducatori. Marile puteri. Ei stiu Adevarul despre capacitatile magice ale fiintei umane de a crea, dar ne-au supus unei vraji a necunoasterii(Intunericul), daca toti oamenii ar cunoaste Adevarul, am exista intr-o lume perfecta, unde nu ar exista diferente rasiale, sociale, economice, politice, culturale. O lume perfecta in care toti am fi egali, extraordinari, magici. O lume magica in care am avea tot ce ne dorim. O lume a egalitatii, a unimii. Desigur, in aceasta lume magica ei ar fi de asemenea egali cu ceilalti. Ar avea tot atat cat au si ceilalti.

Fie ca ne place sa admitem sau nu, noi toti suntem supusi magiei. Suntem prinsi de vraja banilor, suntem prinsi in vraja EGO-urilor noastre ce doar ne limiteaza, suntem atinsi de vraja fricii in fata noutatii, si exemplele ar putea continua.

De ce am ales termenul de magie? Pentru ca intr-o lume a „normalitatii” cotidiene, in care urmand un precedent ne asiguram de continuarea oricarei actiuni a noastre, in siguranta infaptuirii lui exact conform asteptarilor noastre, in aceasta lume a concretului, orice intervine nou etichetam ca fiind: noroc, ghinion, miracol, intamplare neasteptata. In aceasta realitate a concretului, a cunoscutului, ne simtim in siguranta, sunt putine lucruri care ne pot suprinde. Oricat de confortabil pare sa fii intr-o realitate in care detii totul sub control, exista o limitare foarte mare a ei. Urmarirea unui precedent exclude, anihileaza inovatia.

Inovatia, evolutia, sunt principii de baza ale Cosmosului, Universului, fiintelor vii.
Privind detasat si panoramic realitatea care ne inconjoara, putem spune cu totii cu mana pe inima ca avem nevoie de ceva magic, absolut, care sa transforme realitatea actuala intr-o realitate mai buna.

Priviti in jur si spuneti-va sincer daca aveti incredere in viitor, pornind de la prezent puteti intui ca viitorul va fi mai pozitiv? Priviti atent la criza financiara si spuneti-va ca aveti realmente incredere ca in viitor situatia economica se va ameliora, dezvolta din nou. Priviti atenti va rog la sistemele sociale si spuneti-va ca aveti incredere ca in viitor sistemul medical va functiona pentru om si nu impotriva lui. Dar educatia? Unde vom ajunge cu revolta cadrelor didactice, ce se va alege de educatia copiilor nostri? Cine sunt geniile care ne vor duce civilizatia mai departe pe drumul ei evolutiv si cum ii ajutam astazi sa se dezvolte? Conducatorii nostri, ne conduc oare pe calea cea mai buna? Ne dorim revolta stradala? Asta ne asteapta? Revolta? Violenta? Sange varsat pentru supravietuire?

E prea sinistra premonitia ca sa insist asupra ei. Noi suntem fiinte creatoare, nu distrugatoare.

Daca prezentul este precedentul viitorului, unde vom fi peste 10 ani? Cum va arata lumea atunci? Schimbarea trebuie sa inceapa astazi, aici, acum. Nu mai avem timp, am ajuns la finish line, e timpul pentru CREATIE.

Nu-i asa ca avem nevoie de putina magie, de un miracol? Dar mai multe miracole? Dar mai multe miracole unite cu acelasi scop de a crea o lume mai buna?

In calitatea de „mag” pe care mi-am ales-o in aceasta viata, imi propun sa rup magia negativitatii care ne asupreste si ne limiteaza la o experienta de viata a neputintei si sa invatam impreuna sa CREAM frumos. Sa ne cream viitorul.

Vom incepe prin a extinde conceptul creativitatii dincolo de sfera profesionala introducandu-l si aplicandu-l in viata de zi cu zi. Astazi introducem Creatia in viata noastra.

E timpul pentru CREATIE. CREATIA este magica.